Da, draga mea, ai dreptate!

Posted on 31st August 2009 by Nessu in De oameni mari, Uncategorized - Tags: , , , , , ,

M-am trezit de dimineaţa, m-am spălat pe dinţi pe faţă. M-am pus înapoi în pat fiindcă mi se parea mult prea devreme să incep să mişunez buimacă după cafea şi mâncare. De fapt mi-era prea lene să-mi pun cafeaua la facut. Mi-a fost prea lene să fac duş!! Îmi fac frumos patul, lăsându-mi perna şi cearşaful, dau drumul la televizor, opresc la un documentar legat de trecerea timpului şi încep să mă gândesc.

De obicei îmi ia foarte mult să fac asta, deoarece am un şoricel obosit care abia dacă mai aleargă în rotiţa din capuţul meu. Asta este cu totul altă problemă pe care-am s-o abordez când voi fi senilă, amnezică şi paranoică.
După ce-am meditat vreo zece minute (c-o faţă sceptică de parc-aş fi fost Einstein în perioada sa de glorie) la bătrâneţe, nemurire, viaţă veşnică şi toate porcăriile astea, mi-am spus : “DA! Asta am să fac!”, apoi am început să-mi caut entuziasmată telefonul să-mi înştiintez şi prietenul de planul meu măreţ.

 ”Mă las de vicii, de mâncare nesănătoasă, de alcool, de fumat, de droguri, de cafea, de radiaţii, de razele UV” şi nu mai ştiu ce-am mai spus acolo, la care-mi răspunde:
“Scrie-mi un mail de ce vrei să faci toate astea şi eu am să-ţi răspund de ce n-ai să le faci”
Maică-mea mi-a râs în nas spunând că sunt doar vise. Prietenul meu imaginar a inceput să mă ignore. Bonsaiul meu se face că nu mă mai aude. Ficusul meu s-a săturat de visele mele. Ceapa mea de tuns aiba plantată şi-a bagat frunzuliţele la loc, numai ca să nu mă mai audă. Vecinul din faţa şi-a aruncat binoclul cu care spiona. Pisicile cărora le mai aruncam mâncare din când în când s-au ascuns şi ele..

BIIINE! Adicăcarevasăzică nu pot să mă las de ele? Adică nu eu să renunţ la tot ce nu-mi face bine? Laaaaaaaaasă că vă arăt eu vouă! Intâi am să-mi fac toate analizele, apoi am să-mi creez un mediu de viaţă sănătos. Am să incep să mă strâmb la cei care fumează in jurul meu şi care mănâncă slănină, mezeluri şi cartofi prăjiţi. Am să beau doar apă plată cu lămâie şi când voi reuşi să mănânc şi peşte, am să spun tuturor că m-am făcut vegetariană fiindcă iubesc animalele. Am să uit să gătesc sarmale. Îmi voi selecta prietene care vor fi la fel de vegetariene ca şi mine, voi ieşi cu ele la apă plată cu lămâie.  Redd’s urile vor fi de domeniul trecutului şi-mi voi uita toţi prietenii, iar când voi participa la “Miss Vegetariana Anului” şi voi argumenta de ce sunt vegetariană, de ce doresc să salvez nevinovatele orci, le voi mulţumi doar noilor mele prietene pentru susţinere!  

Atât prietenul meu cât şi anturajul şi plantele mele, merg pe principiul “Da, draga mea, ai dreptate!” ceea ce mă face să ma revolt şi să renunţ şi la cafeaua decofeinizată pe care-o beau o dată pe saptămâna, când am pofte iesite din comun.

 

 

Toate ca toate, rău cu rău dar mai rău fără rău. E o chestie bună schimbarea asta pe care vreau să o fac cu viaţa mea, schimbând-o dintr-una mai puţin sănătoasă, cu legume prea fierte şi fructe turceşti, fumat - pasiv sau nu, mezeluri nesănătoase, dulciuri contrafăcute, paste cu sosuri de 54646874 de feluri, fripturi, ciolane afumate cu fasole, conserve, prăjeli, shaworme, sucuri acidulate, indulcite, pline de conservanţi, într-una sanatoasă, cu fructe şi legume proaspete ori aburite, pui fiert sau la gratar, jogging şi plimbari pe jos sau la padure, ceaiuri, orez, etc. N-o să-mi afecteze concepţiile despre alte lucruri, nu o să mă schimbe psihic. N-am să-mi schimb anturajul, aşa cum imi povestea recent o tanti, n-am să uit să gătesc restul mâncărurilor. Atâta tot că n-am să mai mânanc astfel de lucruri decât de Sărbatori, în cinele în familie, în cantităţi de furnică.
Consider c-am ajuns la o vârsta la care conştientiezez ce-mi face bine şi ce nu imi face bine şi ca urmare, am luat măsuri. 

Destul. Deocamdată.

Frustrari

Imi zici ca sunt frustrata si te ignor, eventual iti zic ca esti prost si ma joc cu tine sau, in cel mai bun caz, cum este aceta, te aprop si-ti fac o statuie din chestii lipicioase care fac mizerie si put ingrozitor. Da, bre, sunt frustrata, am motiv sa fiu frustrata!

Cand ma vad inconjurata de idioti imbracati in camasi transpirate si imputite ma simt frustrata. Cand grasanii imbracati in camasi imputite imi spun ca sunt proasta sunt frustrata. Cand mi-o spun subtil sunt si mai frustrata. Cand grasanii imbracati in camasi transpirate sunt soferi de tir in timpul liber si cand sunt la munca conduc niste autocare SI MA FAC PE MINE PROASTA  ma simt frustrata! Cand grasanii cu camasi transpirate si sifonate fac figuri cand ar trebui sa taca si ma mai fac o data proasta, desigur, sunt frustrata!

Plecat-am dupa ziua mea spre alte meleaguri, cu gândul sa-mi rup curu` pe toate pârtiile posibile ( lucru pe care l-am cam reusit, mai mult sau mai putin). Ajung la locul de intalnire cu restul pasagerilor din autocar, imi bag bagajele frumos in autocar, broscoiul ma gaseste pe lista, ma trimit la locul meu, ma asez exact in spatele lor (fiindca sunt micuta si de mine trebuie sa aiba grija sa nu patesc ceva si fiindca trebuie sa duc familia mai departe). Cand urca sa plecam, imi cer biletul. Biletul mi-l trimisese un nene de la agentie direct din Germania si s-a cam ratacit pe drum. Desigur, grasanii imbracati in camasi imputite stiau toata treaba, insa aveau cheful sa-mi frece emisferele cerebrale cu intrebari de cacat rostite la modul SPEAKER, sa n-aud doar eu ca ei sunt sefii acolo.

Dupa ce le fac 3 scheme in roz bombon si alte chestii asemanatoare, dupa ce sun de 546546 in Muenchen la idiotul ala sa le spuna astora ca eu de fapt am biletul si ca nu m-am urcat de nebuna in autocar, se calmeaza apele. Ajungem la Sibiu si nenea continua sa murmure ceva aiurea, urland ca m-am urcat fara bilet si ca eu de fapt nu trebuia sa ma urc. “Pai cum bai, pulica, sa ma urc ampulea? Pai nu apaream pe lista cu biletul achitat? Daca nu apaream pe lista cu biletul achitat, locul rezervat, atunci puteai sa zici ca m-am urcat ampulea si ca de fapt sunt o hoata sau ce plm zici tu acolo!” Am mai sunat de 54687964 la Muenchen, s-au convins ca sunt de fapt ceea ce credeau eu si ca eu de fapt am si bilet si au tacut.

Cand sa iesim din tara, broscoii “Trebuie sa dam (IAR) ceva la vama, sa nu mai stam 52646543 ore, sa ajungem mai devreme”.  Sarmale n-aveam, carnati n-aveam, tigari n-aveam, alcool n-aveam. Dam, ca nu suntem tigani. Trecem, ajungem la Budapesta, politia de frontiera dupa noi, ca in filmele cu prosti. Se duce grasanu` si le poceste o ungureasca, le mai da o spaga si se intoarce nervos “Eu de acum incolo nu mai platesc pentru nimeni din autocar!” Ma abtin, insa ma bufneste rasul si se uita urat la mine. Ma uit la frate-miu “Nu el a zis sa dam bani?” Frate-miu ma aproba razand.

Dupa vreo 10 km dupa ce se calmeaza broscoiul recunoaste ca are cel putin 100 de sarmale in geanta si rade implinit. “Doar 100?”, intreb? “Nu, mai are si colegul vreo 50″.  “Ahammm..”

Lamurita, ma pun sa dorm si ma mai trezesc la destinatie indoita si anchilozata din cauza babelor din spatele meu . Sa va frec, stimate doamne!

P.S TATA TAIE PORCU`.. UITE-ASA!

Şi nu uita..

M-am hotarat sa plec undeva sa-mi rup oasele incercand sa invat sa schiez. Revin cand oi reveni!

Caută

Cum sa impodobesc bradul cool

Cum ma imbrac de Craciun

Sex sub brad

Peştii fac oare sex anal din greseala?

Sarmale, slanina, caltabosi, salata boeuf

Machiaj de Sarbatori

Mos Craciun cu plete dalbe

Manele noi

Cadouri cool

Vibrator cu puf

Povestea caprioarei stand capra in patru acte consecutive

Cum naiba pot invata sa schiez daca nu stiu sa cant colinde?

Mi-e pofta de Ouzo

Ornamente de brad la moda

Am plecat departe!

Imi iubesc esarfa din Siria

Tanti mama lu’ Andreea va iubesc!