Archive for the ‘De oameni mari’ Category

Vin sarbatorile, vin sarbatorile!

Monday, December 8th, 2008

love Upiiii, vin sarbatorile! Am atata caldura in suflet, in inima si-n toate incheieturile, incat iar am sa-mi umplu stomacelul pana face PUFF cu porc infestat, slanina, sorici, sarmale, iar am sa ma imbat bine cu vin, bere, tuica, palinca, iar am sa ma delectez cu juma` de cozonac, placinta, turta dulce si desigur, iar am sa ma prezint la doctor  vomitandu-mi matele dupa ce am mancat ca sparta, ca doar sunt romanca, nu?

De unde idiotenia asta ca de Sarbatori in general, omu`, romanul mai exact, sa rupa magazinele, sa se bata pe caltabosi si slanina mai ceva ca divele pe-o rochie fensi plina de sclipici, sa manance ca prostu`, sa se imbete tot ca prostu`, sa-si vomite si plamanii de la atata mancare, apoi sa leneveasca precum un porc dupa orgasmu` lui magic de 30 de minute.

Avem traditiile noastre care DA, trebuie respectate, taiem porcu`, il castram si ce mama naibii ii mai facem, ii zicem povesti frumoase cu scroafe roz inainte, c-asa cere UE, il sectionam, facem pateu si restul cacaturilor unse pe paine si bagam in frigider sau la afumat, urmand ca mai apoi sa gatim. N-am nimic cu asta, e traditie, o respect, ii fac matanii! Ceea ce ma intriga pe mine este aceasta idiotenie prezenta in Romania, oamenii mancand ca spartii de parc-ar veni Apocalipsa sau batandu-se pe o bucata de slanina. Hai mai da-o-n puii mei de treaba!

P.S. Mos Nicolae nu exista(fiindca i-am scris o scrisoare si mi-am frecat ghetutele pana s-au facut roz si tot nu mi-a adus un Dog German Arlechin), iar despre dragutul de Mos Craciun nu pot inca sa ma pronunt, fiindca  nu m-am pregatit emotional, n-am scris poezii si nici scrisoarea nu i-am trimis-o. Pentru el am pregatit o scrisoare speciala, pe care am pupat-o cu ruj rosu, am parfumat-o  si langa care mi-am pus si chiloteii mei rosii cu puf alb si un biletel cu locul unde imi donez un rinichi daca n-are bani sa mi-l cumpere pe viitorul ZAK.

Sarbatori Fericite, dragii mosului!

Imi place la nebunie…

Monday, November 17th, 2008

Românica noastră

Thursday, November 13th, 2008

Pare-se ca mi-am facut un hobby din a ma uita pe haifaiv la marmote secsi si la gigoloşi trendi.. Specimenu` peste care am dat m-a facut sa ma deprim si sa-mi bag picioarele-n ea viata de emochid cocalar cu tendinte de pitipongeala, ce o duc de la revolutie incoa`. Un ditamai dihania de 1.50 cu mainile ridicate, cu un cap mare si sec.

..sub care comenteaza “dupa 6 luni de munka”.  Pai mai pisi mic si rau.. Asa arati tu dupa 6 luni de munca!? Da` ai muncit incontinuu? Ai facut o pauza de 4 pozyky si te-ai apucat de alte 6 luni de munca? Da` ai muncit mult? :-s

N-am de cand sa o lalai cu 546546 poze cu el, fiindca e neinteresant si e si urat. Ceea ce m-a marcat pe mine a fost urmatoarea poza, din cauza careia o imi dau in cap cu toata istoria brasoveana!

Si zice “yo pe strada sfori”

Ba tarane, esti un taran! In primul rand se scrie “Strada Sforii” si in al-II-lea rand este o strada reprezentativa BRASOVULUI, a orasului nostru frumos, strada pe care copac retardat ca tine n-are ce cauta in halul asta.

Pe langa faptul ca se vede pe el ca n-are mai multe clase decat trenul, mai sta si cocosat ca un magar flamand sa ii se vada muschii munciti timp de 6 luni sau cat naiba zice el ca i-a lucrat.  De ce sa faci prietene poze asa pe Strada Sforii? Acum ce urmeaza? Tipe dezbracate calare pe “Lupoaica cu puii” din fata Primariei?

Asa ceva numa` in Romania se poate intampla.

 ”Ba hai fa-mi si mie poza aici sa zica lumea ca am fost si pe aici”
 ”Hai faataaa, fa-mi o poza cu statuia asta! Ia stai, sa ma fac ca il pup, fata!”
 ”Stai sa imi dau bluza jos sa mi se vada si muschii astia lucrati si sa ma fac ca ii fut una lu` asta de are statuie aici!”

La radio

Thursday, November 13th, 2008

Sa dam drumul la radio si sa ascultam muzica difuzata era un lucru ce mereu ne facea mereu sa zambim, sa dansam, sa ne distram. Acum nu mai e nimic la fel. Pornim radioul si auzim lălăiala unor POPSTARURI, ba chiar SUPERSTARURI sau cum puii mei isi mai zic ei acum, lălăială ce o auzim in fiecare zi, pe toate posturile, la orice ora. WHAT THE FUCK IS GOING ON?

In fiecare zi aceeaşi melodie de 54687 ori, iar apoi aceleaşi reclame cu porcării pe care eu NU VREAU SA LE CUMPAR, porcării precum lame de ras cu 64654 lame lucioase şi frumoase, când eu nici macar nu mă bărbieresc, sau reclame cum e cea la di en gi ( vrei sa fii sexi? vrei să fii frumoasa, atrăgătoare si să te placa toti retardaţii cu 5 randuri de dinţi şi o zgarda cât capul lor de mare la gât? vrei să te muşte toate de fund când o sa te vada ce geanta di en gi plină de sclipici ţi-ai luat? vrei să fii tu o diva supertare superbenga, superşmechera, superfensi, supertrendi? POARTĂ DI EN GI!) AM NEVOIE DE O GEANTĂ DI EN GI CA SĂ FIU ATRĂGĂTOARE? Bă ce proasta sunt că nu am sunat să-mi iau şi eu geanta asta di en gi plină de sclipici! De-aia nu se uită niciun retardat burtos la mine!

Ascult o melodie, la jumatea orei o mai ascult o dată, şi inca o dată. Imi vine să arunc radioul pe geam şi să ma sinucid, dar mă răzgândesc.. Era o vreme când cei mai mari ii ascultau pe nenea Jimmi Hendrix şi pe cei de la The Scorpions şi se distrau la chefuri, iar noi, cei mai mici ne bâţâiam pe acolo, ori pufaiam plictisiţi aşteptând “Celine Dion - My heart will go on” .

A devenit un moft să asculti acum la radio un jimi hendrics, abba, bităls, generaţia de acum nestiind decât de riana, britnei spiărs, sau alte bâzâituri minimaliste, iar cei care mai cer astfel de trupe au, desigur, peste 30 ani. Inţeleg, aşa e moda, aşa e vremea, asta se cere in ziua de astăzi. Dacă vii cu o propunere de Holograf, Pasărea colibri, Florian Pitiş, oamenii ori iţi inchid telefonul in nas şi te cred nebun, ori te considera un învechit mort in cort. Cum frate să asculţi melodiile alea de babalâci? Da` tu n-ai auzit de tochio hotel? NU! Nici de ReBeDe? NICI! Da` de Guţă ai auzit, nu?

Am copilărit pe Andre, Animal X şi restul prostiilor ce mai erau pe atunci şi DA, le ascultam cu plăcere, colecţionam postere şi taiam poze cu ei din ziare şi mi le puneam in “caietul meu de trupe”, cu care mă dadeam mare la “toate proastele astea din bloc”. Am crescut şi m-am lăsat de “sporturi extreme”, am trecut la muzica bună pe care o ascultam la radio si prin casa. Ne prostim incet şi ne place.. :)

P.S. Nene Tudor Chirilă, daca mai vrei să fii la radio, iţi sugerez să te laşi si să uiţi, fiindcă nu mi-ai mai placea cu botul plin de sclipici si o geanta di en gi şmechera la brat.

Ignora sticla..vezi prin ea!

Friday, October 31st, 2008

Colegii de la Peda au realizat o campanie anti-alcool, prin care ne sugereaza sa IGNORAM STICLA SI SA VEDEM PRIN EA! Bravo, gasca, va sustin!

Campania respectiva reprezinta incercarea unor tineri oarecare de a convinge tanarul “auditoriu” sa renunte la baut, prin exemple din viata reala. Ce imi place mult la aceasta campanie este faptul ca se bazeaza pe un anumit “personal” tanar, trecut prin astfel de experiente mai mult sau mai putin placute, dispus sa se deschida tuturor, spunand ce-a trait in perioada adolescentei datorita alcoolului.

Toti am baut, toti ne-am imbatat la un moment dat, am fost mahmuri si ne-am distrat. Si eu am baut pe la 15 - 16 ani (daca nu chiar mai devreme) dar pot spune c-am fost precauta si n-am avut probleme de genul (voma, mizerie sau mai stiu eu ce). Considerand ca asa e normal, cool, frumos, la varsta respectiva, m-am apucat si de fumat, mergeam la chefuri unde se bea mereu, ma imbatam, bineinteles, ajungeam acasa si ma puneam sa dorm, dimineata simtindu-mi capul dublu. Acum  mi-a venit mintea la cap, am trecut peste perioada in care urlau hormonii in mine si nu mai beau absolut deloc, nici macar bere cand ies cu gasca, nici vin dupa masa.

Ceea ce nu inteleg eu, este de ce aleg tinerii din ziua de astazi sa bea. Ceea ce spui tu, cea care ai scris povestea aia lunga si siropoasa pe blog, ma face sa inteleg ca la un moment dat, alcoolul devine un fel de “pansament al durerii sufletesti” si desigur, ce n-ar face un copil tembel la o varsta de 16-17 ani, varsta la care are impresia ca “Of, baga-mi-as ce viata grea am”, “m-am saturat sa ma paraseasca iubi meu pentru spalacita aia blonda fara ţâţe”, “iar nu imi gasesc lama, mai bine mai beau o sticla de vodka si dupa aceea vedem cum taie cutterul asta”, s.a.m.d. ca sa rezolve respectivele probleme?

Desigur, sunt alte “sporturi” la fel de vicioase pe care le practica tinerii din ziua de astazi, precum consumul de droguri ori fumatul excesiv, nestiind sau nefiind interesati de cat de periculoase sunt pentru ei si nu numai. Ce poti sa le faci? In mod direct nimic. Altfel, mai faci ba o campanie, ba o maslina, ba o eugenie si incerci macar sa atragi cativa dupa tine, mergand pe conceptul “Unde-s multi, puterea creste!” si impreuna ,sa ajungem sa-i “corupem” macar pe cei din jurul nostru. Bravo gasca de la Peda!

E normal sa fii normal?

Friday, October 31st, 2008

Ce este normalul?

De ce acceptam tot ce e normal? Fiindca este  practic imposibil sa eviti ceva normal, ceva cunoscut ori comun. De ce ne place doar ce e normal? Deoarece n-am reusit sa dam peste ceva anormal care sa ne placa in mod special. De ce aceeasi muzica,aceleasi carti, aceleasi locuri, aceleasi ganduri, aceleasi conceptii infecte? Pentru ca este mult mai usor sa ramai la fel. De ce mereu acelasi spirit de turma? Daca X face ceva, Y se ia dupa el, Z se va lua dupa Y si tot asa, fiindca Y si Z se vor gandi: “ba da` ala daca a facut asa inseamna ca stie ce face” si drept urmare vor face un mare cacat praf ( sau nu ).

Normalul este banal si plictisitor! Normalul este ca un drum intunecat spre casa, pe care mergi fara sa ai nevoie de instructiuni sau lumina, fiindca stii ca fiecare lucru e acolo unde trebuie. Si mai stii ca fiecare lucru va sta mereu acolo.

Este normal sa fii normal intr-o lume in care toti incearca sa copieze ceva cul, la moda, fensi, trendi, glemaras? Se cam duce naibii normalul cand e vorba de toate acestea. Normalul ajunge sa fie descris precum o ciudatenie sau ceva cu adevarat iesit din comun, datorita vremii in care traim. Ce este normalul intr-o astfel de lume?  Este ceva ce devine “uncool” dupa cum spun cei ce considera ce-au indraznit sa iasa din tipare cu ceva nou, care desigur, atrage atentia. Este acel lucru gri intr-o camera colorata, pe care nimeni nu-l baga in seama.

Razboi

Sunday, October 26th, 2008

Am ajuns cu totii la un stagiu in care avem pretentii de la noi, de la viata, de cei din jurul nostru. De ce? Poate fiindca ni se pare prea simplu sa purtam o discutie cu o persoana cu o cultura generala mai redusa decat a noastra si astfel “cersim” provocari, pe care ulterior le si acceptam. Sau poate vrem mai mult de la ceea ce inseamna persoana noastra, viata noastra. [ Cu siguranta vrem mai mult de la noi si de la viata noastra! Altfel nu am mai munci pentru ceea ce ne dorim. ]

Ipocrizia ne mananca. Da` ne mananca rau! Datorita ipocriziei s-au trezit ditamai idiotii sa creada ca ei au ranguri inalte, ca fac parte dintr-o anumita clasa sociala si ca urmare, ei nu stau de vorba cu cocalari sau alte categorii de oameni asociate cu prostia.  Bun! Or fi ei prosti. Or fi toti prosti! Nu-i problema mea! Ipocrizia in cazul de fata este sa nu crezi, sau sa accepti ca fiecare damblagit de cocalar are macar un gram de inteligenta acolo in capsorul lui plin de bani, aur, tzatze, cur, femeiiiiiiiii! 
Fiecare om are la dispozitie anumite oferte de a se cultiva in vreun fel. Depinde de dorintele individului daca vrea sa se cultive sau nu. Incultura intervine atunci cand se opreste curiozitatea omului.  

 Nu imi pasa de cocalari, ruacari, pancari, rromi, pitzipoance sau mai stiu eu ce, atata timp cat isi vad de treburile lor. De ce sa generalizez spunand ca toti emochizii se vor sinucide la un moment dat, sau ca un cocalar va fute o pitzipoanca atrasa de zgarda lui aurie ca geanta ei Guci ? Ceea ce eu numesc parere personala si este de altii conceputa precum o critica, este doar o modalitate de a spune ceea ce vrei atunci cand vrei. Intr-adevar modul de a o exprima difera de la o persoana la alta, dar cui ii pasa asta?  Nu  conteaza cui ii pasa!  

Ipocrizia asta merge ca nebuna si mai departe, atingand cote maxime cand e vorba de anumite natii. Si anume : “arabii vor numa` sa ne-o puna”, “romancele sunt curve”, “italienii sunt de cacat”, “ungurii sunt prosti”, “ii uram pe moldoveni”, “futu-i in gura sa-i fut de spanioli”,”muie tiganilor fiindca fura”, s.a.m.d. E nevoie de un singur idiot care sa porneasca o disputa intre natii. Un idiot care sa fi dat peste alti idioti care l-au facut sa aiba impresia respectiva, impresie pe care ulterior idiotul a impartasit-o prietenilor lui, si voila! La fel este si cu ipocrizia fata de cocalari, pitzipoance sau restul. E nevoie de un idiot care se crede prea destept sa spuna de un cocalar idiot si zmeu ca este prost si analfabet, si ajungem sa credem ca TOTI COCALARII SUNT ANALFABETI SI PROSTI!

Cat despre domnisoarele pitzipoance, acolo le acord un IQ putin mai ridicat decat al cocalarilor, dat fiind faptul ca tanti pitzipoanca il indobitoceste si pe nenea cocalarul sa ii cumpere genti Guci si pantofi Gimi Ciu si totodata, reuseste sa il si tina langa ea pentru o perioada X, pana cand tanti pitzipoanca se zbarceste si nenea cocalaru` inca are banuti in punguta.

Bineinteles, stimate ipocrit, acum sa nu crezi ca le iau apararea, sau ca ii cred culti! De fapt, dupa cum am mai spus, mi se rupe de ei, de conceptiile lor, dar daca o pitzipoanca este deosebit de proasta, nu inseamna ca e necesar sa spun despre toate pitzipoancele ca sunt proaste!

 

Doresc!

Saturday, October 25th, 2008

 Cand o sa fiu mare vreau sa am asa :

te iubesc

  • Un catel cracanat si bleg precum cel de mai sus.

alt cracanat

  • Un alt catel cracanat.

Cracanat alb

  • Si un alt cracanat alb!

 

Aberez, ca pot!

Friday, October 24th, 2008

Sunt calma de cateva zile. Extraordinar de calma as adauga. Probabil fiindca m-am aruncat pe carticica mea minunata precum un vultur asupra prazii. Sau poate fiindca n-am avut niciun motiv sa nu fiu calma. Nu stiu, nu-mi pasa. Am terminat cartea. M-am indragostit!

M-am indragostit de nenea Adrian Chivu! M-am indragostit rau de nenea Adrian Chivu! Cat de mult il iubesc eu pe nenea Chivu! Sentimentul meu de indragosteala s-a cam raspandit si pe la altii, la altele, bla bla.

Andreuta mea, Gicuta mea blonda, s-a indragostit.

“Andreea Andre: Sa vezi ce am patit ieri in autobuz
Andreea Andre: :x
Nessu`: Ia zi
Nessu`: :)
Andreea Andre: In primul rand m-am indragostit
Andreea Andre: :)
Nessu`: :))
Andreea Andre: s-a asezat unu’  fainnnnnnnnn langa mine
Andreea Andre: :x
Andreea Andre: da` cand incepeam si eu sa ma indragostesc de el,  baiatu` scoate sticla de angeli si dai si bea:(((((((
Andreea Andre: si sa nu te puna dreq sa razi ca ai belit carasu`
Andreea Andre: ca eu sufar:((((((
Andreea Andre: :(”

Sa rad? Sa pot eu sa rad?

AHAHAHAHA! Normal ca pot! Ba ce oameni! Nu-i bai, Andreutzo! “Tre` sa mananca si gura noastra ceva, nu crezi?” Saracuta de ea, mi-e prietena draga si sensibila, ea sufera mult si este fragila cand e cazul. A fost cazul..se vede ca sufera. Ma si gandesc la ea, mi-o imaginez suferind si ma bufneste rasul. Dar nu asta conteaza acum. Mi-e frica intr-un fel sa rad, fiindca mi-e ca-mi da checiu` si nu-mi sta bine strident machiata.

Nu am aflat ce a patit in al-2-lea rand. Nici asta nu conteaza acum! Es este o draguta si gata! ( Te rog, ma ierti ca am ras? Pe le se? O capa! Me Se )

P.S1 “ai belit carasu`” respectiv “sa-mi dea checiu`”, sunt folosite la caterinca, tratati-le ca  atare.
P.S2 Tanti mama lu` Andreea, va iubi mucio, chiar daca asta mica fara suvite blonde e cam capcauna. E ca noastra.
P.S3 Andreutza, mergem la zoo duminica?
P.S4 Estera esti o chiulangioaca.
P.S5 Adu-mi aminte tanti Estera sa iti aduc luni cartea, pe le se.
P.S6 Frate-miu vrea “pirz” de limba fosforescent, unde naiba gasesc in Be ve?
P.S.7 Vreau sa fiu iubita lu` Mirica si nu stiu cum il mai cheama pe ala.
P.S.8 Ah, Claudiu parca il cheama!
P.S.9 Este vizibil ca am probleme?
P.S.10 N-aaaam cu cine, domne`!

Crize de personalitate!

Tuesday, October 14th, 2008

Ca de obicei, nenea Badea (Apropo, ti-am zis astazi ca te iubesc?! Ah, nu? Scuze! TE IUBESC, MIRCEA BADEA!) ma informeaza pe mine, ma , m, prin intermediul emisiunii sale, despre piţipoance, gigolo, batai in parcuri, crize de personalitate, violuri, crime, sex, bautura, femei, droguri, sex, whiskey, cocaina, violuri, alte crime si inca alte violuri. Glumesc.

Azi dimineata, in timp ce imi coseam strampii cu ata neagra si-mi aplicam alta lopata de fond de ten pe fata, il ascultam si pe nenea Badea care povestea despre crizele de personalitate ale domnilor Huidu si Ciutacu, doi domni cu niscaiva materie cenusie fix acolo unde trebuie.

Cum era si evident, am sarit in bocancii mei luciosi si sclipiciosi si mi-am ridicat toate panzele intentionand sa navighez pe internet, mai exact sa citesc si eu blogu` lu nenea Ciutacu si respectiv improscarea reciproca cu tone de epitete si metafore, care mai de care mai sugestive.

Si citesc, fiindca am invatat sa fac asta de la o varsta frageda, si iar citesc. “Ba, e naspa treaba”, imi zic. In general, certurile de genul se intalnesc intre omul prost si cel destept, - omul prost, recurgand la astfel de manifestari pe care domnii au considerat ca e mai potrivit sa le afiseze - iar cel destept sa ignore si eventual sa lase de la el. N-ai cu cine.. cum zice si nenea ala din reclama la Cava d’Oro.

Se iau 2 (doua) bucati oameni cu IQ ridicat, se presara niste umor negru, sarcasm, se amesteca, dupa care se adauga in una bucata oala din zestrea familiei, se condimenteaza injurii si niscaiva detergent pentru spalarea rufelor siiiiii.. se fierbe la foc mare in vazu` lumii. In final, va iesi un ditamai borşul pe care il vom savura impreuna dupa calmarea spiritelor.

Pai cum mai nenilor? Cum mai nene “genial si super-dotat intelectual” cum iti spui..? Cum sa faci tu borsul ala acolo? Cum mai nene Huidule sa te arunci asa precum caprioara oarba?
V-ati dat cu inteligenta si tot IQ ul in cap..! A fost placut, totusi.. M-am amuzat!

P.S1 Votez pentru o bataie in miere cu sclipici si puf roz!
P.S2 Nu-i nimic, se intampla..!  Tot la fel de mult va iubesc!