Nessu..

Ea este doar o fată cu ochi verzi. Ochii ei verzi au văzut multe.

Când i-a deschis pentru prima dată a vazut o faţă zâmbind cu ochii inlăcrimaţi. Apoi i-a inchis si i-a redeschis. Atunci a vazut un căţel alergând si câţiva copii cântând un cântecel cu raţuşte. Poate fata cu ochi verzi se juca  mereu cu acel căţel. Oare era al ei? Când sa afle, a inchis ochii din nou, iar când i-a redeschis, şi-a vazut invăţătoarea si colegii de clasa. Prima ei zi de scoala. Işi aminteşte că râdeau si făceau poze in bănci. Inchise ochii. Ii deschise.

Nu mai vedea decât foaia pe care acum isi aşternea gândurile. Repetă aceeaşi mişcare de câteva ori. Nimic. Clipind din nou se văzu la liceu impreună cu noile sale colege de clasă. Se aranjau, pregătindu-se să plece in oraş.  Ii placea să retraiască acele momente. Rămase cu ochii deschişi să vadă mai mult. Când simţi că nu mai poate, fata cu ochi verzi clipi din nou iar când deschise ochii, văzu alţi ochi privind insistent. Ii plăceau acei ochi.

Şi-a inchis din nou ochii, lăsănd pleoapele să alunece incet pe irisul verde. I-a deschis atunci când mângaia ceilalti ochi. Atunci ochii ei verzi au ţtiut că fata iubeşte. Fata cu ochi verzi cercetă ceilalti ochi pe care ii iubea. Se plimbau ţinându-se de mână. Retrăi acele momente in tăcere. Curând avea să işi inchidă din nou ochii verzi..

Când ii deschise văzu mânie in ceilalti ochi, apoi simţi câteva lacrimi fierbinţi coborând lin pe obraji. Simţi o palma aruncându-i lacrimile. Apoi incă una.. şi incă una..si incă una.. Fata cu oci verzi retrăi acele momente si rămase plângând in faţa foii pe care işi rescria povestea.

Se trezi si simţi ură. Ochii ei vroiau să ucidă acei ochi ce ii făceau rău. Se gândi cum să ucida cât mai simplu. Pregătise fiecare detaliu si ştia că va face asta, iar nimeni nu o va opri. Nimeni nu va sti de crima ei. Renunţă inainte să facă asta şi se intoarse acolo unde era in siguranţă. Fata cu ochi verzi inchise ochii si aşteptă, sperând să uite de tot. Deschise ochii iar. Isi văzu mama plângând. Ii inchise din nou fiindcă o dureau acele amintiri..  Ridică pleoapele si revăzu foaia umezită de lacrimi. Citi tot ce a scris si rupse foaia. Isi aprinse o tigară inghiţind lacrimile şi se gandi la altceva. Işi imagina copilaria, casa de la ţară, zambetul bunicilor, copacii, animalele, copiii, marea, valurile, cerul, mirosul fânului, muzica preferata. Auzea chiar bancurile pe care obişnuia să le spuna prietenilor când ii vedea plictisiti. Fata cu ochi verzi zâmbi.

Lua o alta foaie si isi continuă povestea. Inchise ochii in acelaşi ritm lent iar apoi ii deschise. Se vedea acum singură intr-o cameră obscură, drogându-se. Vru să strige să se opreasca, dar fata cu ochii verzi continua să fumeze si să râdă singură, in timp ce fumul greu de marijuana invăluia intreaga cameră. Intinse mâna către faăa, dar fata n-o băga in seama. Se intreba dacă este invizibila si-si aduse aminte de ochii mânioşi şi de palmele ce-i impraştiau lacrimile. Isi dori acum să fi fost invizibila atunci. Stia c nu se putea intampla asta. Isi intoarse privirea către fata cu ochi verzi de pe jos si află de ce se droga. Deschise ochii cănd propria-i tigara o ardea si scrise tremurând tot ce vazuse pe foaia albă de pe masa.

Acum, fata cu ochi verzi era singură, in altă cameră, dar fără droguri. Isi scria povestea pe care ştia că o vor citi mulţi.

Când termină de scris toată povestea, o reciti in linişte si se declară mulţumită. Retrăi fiecare moment al vietii ei, epuizând fiecare emoţie trăită. In epilog scrise rostul acestei povesti, lăsând să se inţeleagă că isi găsise in sfârsit fericirea. Luă o noua foaie pe care o aşeză deasupra şi scrise: “Biletul unei sinucigaşe”. Aşeză pixul pe masă, lângă teancul de foi şi bâu din amestecul amar de otravă pe care şi-l pregătise pentru această seară. Căzu pe podeaua rece zâmbind.

Fata cu ochi verzi inchise ochii şi nu ii mai deschise niciodată.

Ce mai mai distreaza pe mine reclama aia de la AVON, cu tantile alea “care ieste iele” reprezentante si latra foaaaarte frumos despre produsele AVON. “Cat de minunat poate fi sa fii reprezentant AVON! Avon m-a facut fericita! Avon mi-a produs 4654654654 orgasme multiple in fiecare minut al vietii! Tot Avon m-a facut o doamna in societate si m-a invatat sa nu pleoscai la masa! Mi-a crescut veniturile, si tot Avon, m-a ajutat sa imi cresc copiii!”

PE BUNEEEE? Acum intrebarea mea prosteasca vine : “Dar cum te-a ajutat pe tine să iti cresti copiii, tanti?” Adicăcumvineasta, tanti? Adica eivăn, ăsta, s-a transformat in sandwich-uri, ciorbe si alte e tâ câ-uri de astea? A facut pe dadaca ascultatoare, atunci cand mergeai la munca sau ieseai in oras? I-a citit povesti inainte sa adoarma? L-a pus sa isi faca temele si l-a certat cand acesta a zis pentru prima oara “pula”?
Daca mi-ai raspuns afirmativ la toate intebarile, atunci vreau si eu un eivăn de-asta. Da’ la pachet daca se poate!

O alta nedumerire am eu.. Cum ti-a crescut tie veniturile, tanti? Observ ca Avon asta e un fel de drojdie al societatii! Creste copii, creste venituri.. Ar fi frumos dac ti-ar creste si sanii ori IQ ul in urma folosirii produselor Avon.
Cand eram eu mica, mica, mica, am fost si eu reprezentant Eivăn. Asta se intampla acum vreo 354654654654 ani, cand inca credeam in mos craciun si barza. Eram tanara si nelinistita, iar un ban in plus nu strica. Desigur, n-am apucat sa ma bucur de mari venituri din faptul ca eram reprezentant Eivan fiindca nu stiu cum reuseam, dar mereu imi comandam mai multe chestii decat m-ar fi putut tine buzunarul, alocatia, economiile si banii de o savarina si un Fanta la “CASA LIZ”.

Avand darul de a prevedea anumite lucruri, trebuie totusi sa specific faptul ca nu am nimic cu niciun reprezentant, mereu comand produse marca Avon de la colegele mele. Asta in cazul in care s-ar interpreta gresit si eu as arata ca-mi pasa. Nu critic, imi spun doar parerea.

Destul. Deocamdata.

Imi cer mii, miliarde, trilioane de scuze  că am fost atat de nesimţită si nu m-am conformat stingând luminile sâmbata la 8 (doozeci, dacă iţi place să ridici degetul mic atunci când bei apă plată cu lămâie rasă) dar eram prea ocupată să imi indrept părul dansând - in lumina tuturor becurilor şi a spoturilor mele mai putin economice - pe muzica de pe VH1. Desigur, asta după ce mi-am scos o doză de REDDS din frigiderul meu şi mai puţin economic şi am aspirat - (LA ORA AIA?!), scuturând săculeţul pe geam, ca o buna ecologistă ce sunt. Apoi, am iesit plictisita să-mi plimb catelul imaginar si dupa ce-a impodobit toate strazile cu colacei urat-mirositori - pe care i-am lasat frumos la locul lor, asteptând să se usuce si sa-i folosesc pe post de mingie de fotbal - a dat fericit din coada cand m-a văzut aruncând cutia de REDDS si ambalajul de la o ciocolata fix pe jos, pe care ulterior le-a considerat jucarii, asta tot ca o buna ecologista ce sunt! In final, am decis sa le iau de pe jos si sa le arunc in apa, (CARE APA?!) macar sa nu se mai vada asa urat in parc.. Sper să mi se accepte măcar câteva zeci din scuzele alea, să nu aberez degeaba.

După cum am aflat, s-a propus de catre niste neni in cadrul programului “Ora Pamantului” sa stingem luminile, incercand astfel sa mai scapam de poluare si incalzirea globala. Treaba este la a III-a  ediţie, anul acesta fiind inclusă şi România. Probabil nenii erau atat de beti in momentul in care au propus asta, incat au zis “Bă, chestia asta chiar poate să meargă!”. Sau dupa o lunga criză de calciu şi alta de personalitate au decis ca “Tre’ să oprim luminile ca să oprim astfel incalzirea globala!”.. In orice caz, chestia cred ca le-a reusit in restul colturilor lumii. La noi, mai mult ca sigur multi au uitat, ori nici macar n-au stiut de asta. Cei care totusi au stins luminile si s-au jucat “de-a mama si de-a tata” in timpul acesta, au tot respectul din partea mea si cateva plecaciuni!

! Apreciez ca majoritatea s-au mobilizat si chiar au stins luminile, asta inseamna ca incepem sa “colaboram” in scopul revenirii la viata de dinainte de asta si chiar se pare ca reusim intr-un final sa facem o chestie interesanta.
! Totusi, pentru a scapa de poluare si al incalzirii globale, nu era mai indicat sa se faca o zi in care sa nu se umble decat cu bicicleta sau pe jos?

Destul. Deocamdata.

Brusc -aproape peste noapte, raportat la scara evolutiei istorice - omenirea se afla confruntata cu o multime de crize precum: criza demografica , criza ecologica, criza alimentara mondiala, etc. Noi crize isi fac aparitia, in timp ce aceste vechi crize persista, efectele lor afectand toate colturile Pamantului, luand aspectul unor crize globale, mondiale.
Incercarile de a le rezolva separat, una cate una, s-au dovedit a fi iluzoriim generand noi probleme; a combate lipsa de energie, spre exemplu, prin masuri ce agraveaza starea mediului ambiant, inseamna, in realitate, a nu rezolva nimic. Adevaratele solutii sunt, pe cat se pare, interdependente, iar toate aceste crize par sa constituie un singur sindrom global de criza. Multe dintre crizele globale au fost atribuite unei cresteri continue si rapide.

Citind o carte cu privire la criza mondiala, am constatat urmatoarele :

1. Actualele crize nu sunt temporare, ci reflecta o tendinta durabila.

2. Rezolvarea acestor crize poate fi realizata printr-un context global.

3. Exista posibilitatea rezolvarii acestor crize prin cooperare, aceasta cooperare, aducand avantaje tuturor colaboratorilor.

4. Obstacolele cele mai mare in calea cooperarii sunt foloasele pe termen scurt ce pot fi obtinute prin confruntare.

5. Chiar daca aceste foloase sunt de scurta durata si se poate demonstra ca duc la pierderi pe termen lung, exista intotdeauna o presiune spre obtinerea lor.

Bun, stim ce avem de facut, stim si cum trebuie facut, insa nu facem nimic. De ce? Fiindca ne doare-n papuci de toata criza asta. La fel cum ne doare-n papuci si de Dolanescu, Gaura Neagra, Obama. O colaborare in acest sens, este, pentru noi, considerata o porcarie, asteptand ca “cei de sus” sa se ocupe de toate aceste lucruri cu privire la rezolvarea crizei globale.

Destul. Deocamdata.

De câteva săptamâni am ajuns să fiu obsedată de raliuri. Ce m-a facut să imi placă atât de mult raliurile a fost şi este lădiţa aia frumoasă şi murdară pe care o mângai şi ii zâmbesc precum o nebună in fiecare dimineaţă când trec pe Castelului. Cum să nu iubesti aşa o minunăţie?  Şi pe deasupra e şi 4×4!

Cu ocazia asta vreau să il cer in mod oficial pe nenea ăla de o are, in căsătorie. Sau, să mai stau? Mai bine mai stau să-mi iau permisul.

Cineva mi-a spus că raliul nu e de femei. Aşa o fi, dar mie imi place să cred că nu sunt distrusă dacă nu mă dau intr-o zi cu o galeată de fond de ten şi alte patrusutecincizecisidoo de kg de gloss şaini şi sparcling pe bot.

Câ femeile sunt proaste la volan. Unele sunt proaste si fără să fie la volan. E de ajuns să fie intr-un club, bar, la pâine, la ouă, la cartofi, la farmacie, in autobuz, acasă.

Ca ele nu au ce cauta in masina decat in dreapta sau in spate. Haiiii, ştii ceva? Da’ ce, eu nu pot merg la portbagaj? Carevasazică nu pot nici măcar să mă holbez interesată la motor până te plictiseşti şi mă laşi să mă intorc la coafor să-mi pun sarmale-n cap?

Ca ele se panicheaza la o groapa si trag ca nebunele de volan. In care parte?! Femeile sunt intr-adevar fricoase si sensibile.. sunt niste fapturi minunate care se sperie repede si din instinct, ele trag de volan..sau de ce prind!

Asa o fi, nu contest. Femeile intr-adevar, n-au prea multe in comun cu masinile, insa se chinuie sa fie atente. O fi greu, nene, sa te concentrezi la drum cand stii ca ai programare la manichiura peste 5 minute si esti pe cale sa intarzii!

Cu toate astea, tot vreau sa ma fac pilot de raliuri. Ce poate sa fie mai frumos decat sa te aventurezi pe un teren accidentat cu o Niva? Cu un “loss-ulet” ca ala de pe Castelului?

P.S.1 Nene, ma iei de nevasta si fara permis
P.S.2 Cer in mod oficial grupului de feministe o prima pentru ridicarea in slavi a femeii in acest post.
P.S.3 Daca sunt fetita cuminte si ascultatoare, primesc o rata si o Lada Niva?
P.S.4 Incă imi caut gagic fraEr.
P.S.5 ADA E CEA MAI BUNA SOFERITA DIN LUME!

De ceva vreme incercam incercand sa ne europenizam. Nu ne iese, dar ramanem a incerca incercand sa ne europenizam. Intelegi ce vreau sa zic? ăăă nu! ăăă nici eu, dar imi place cum suna!

Nu mai injunghiati saracul porc, este si el un suflet! Nu mai cumparati produse neambalate corespunzator, o sa faceti SIDA!!!! Pastrati curatenia in locurile publice. Altfel, taranii prosti vor fi pedepsiti conform legii si vor fi izgoniti la periferie! Respectati mediul inconjurator. Nu mai faceti sex in parcuri ca va vad pensionarii si vor arunca cu galeti de cacat comunist pe voi! Aruncati prezervativele in containerul pe care scrie “Produse nebiodegradabile”! Care-i legatura intre ele? Niciuna, dar imi place cum suna!

Am avut mereu ceva cu taranii care arunca pe jos ceva. Nu c-as fi eu vreo mare ecologista, insa nu suport sa vad ceva pe jos in ditamai orasul si nu numai. Ca sa nu mai zic ca ma apuca toate cele cand mai si vad taranul aruncand pe jos.  Asa se face ca imi stresez mereu amicele cu “nu lasa aia acolo, du-o la gunoi”; “nu mai lasa aici restul de tigara, du-o in ladita cu nisip”, pana am ajuns sa fiu considerata un fel de obsedata de curatenie. Pentru mine nu-i ceva rau. In mintea mea eu chiar ma consider o obsedata de curatenie.

Te dai domn, umblii cu “gip gip gip” si-ti arunci resturile din scrumiera pe geam. Mananci un Chei Ef Si si arunci ambalajul pe geam. Iti iei o sticla de suc, bei, termini si arunci pet-ul pe jos. Iti desfaci pachetul de tigari si arunci ambalajul pe jos. Termini tigara, o arunci si-o stingi relaxat cu piciorul. Te urci in masina si te cari. Tot domn esti?

Nu mi se pare frumos sa arunci pe strada. Deseori, cand ies cu ciutele pe undeva si vad ca le mananca sa arunce ceva pe jos, le rog sa mi le bage-n geanta. “Da-le-ncoa ca fac colectie!” Le iau si le arunc acasa, sau la un cos de gunoi din apropiere.
Nu mi se pare frumos nici sa scuipi pe strada. Mai vad cate-un nene bine, imbracat frumos, parfumat, aranjat, tusind ca un bolnav de TBC, adunandu-si mucii si restul mucoaselor si apoi imprastiindu-le pe asfalt, ca pe niste opere de arta. Abstracte, ce-i drept.
Nu mi se mai pare frumos nici sa te lingi cu partenerul in locuri publice. Cand spun “lins” ma refer sa-ti afunzi limba pana-n esofagul partenerului in mod repetat. Adica la intervale de 2-3 minute. Inteleg, dragostea e mare si simtiti nevoia sa fiti unu’n celalalt, da’ nu mai bine va duceti voi acasa sa v-o puneti si va intoarceti dupa? Faceti un bine tuturor!
Nu mi se pare frumos sa urli ca un taran dupa femei pe strada. E de cacat, partenere!
Nu mi se mai pare frumos sa dai muzica la maxim cand esti in masina. Nu e de ajuns sa auzi doar tu? De ce iti trebuie sa-ti tremure masina cand asculti muzica? Faptul ca asculti asa tare, in timp s-ar putea sa ti afecteze  auzul. Vei ajunge un surd prost care-a ascultat muzica la maxim in masina.
Mi se mai pare urat sa mergi ca o capra pe tocuri, miscandu-ti fesele, plesnindu-le una de alta. Sau poate asa e mersul tau. It’s okay, te inteleg. Dar altceva mi se pare foarte urat. Sa te intorci cand te fluiera unul. Sau sa te intorci cand te claxoneaza unul. Sau cand te striga “Fataaaa!”.  Nu, pisi, nu e frumos.

Indeajus. Deocamdata.

You don’ t stop til you get enough, do you?

Pentru cei satuli de articole plictisitoare.

Pentru cei ce nu mai dau atentie revistelor de femei.

Pentru cei care cred ca rubrica “Fii sanatoasa si frumoasa!” din reviste nu mai reprezinta decat un amuzament.

Eu. Revista. Cafea. Plictiseala. Articol. Orgasm garantat. Lectii de sex.

Luat-am si eu un ziar c-un supliment cu orgasmul la femei si am inceput sa citesc (normal) suplimentul. Si citesc, citesc, citesc si la un moment dat ma bufneste rasul. Adevarul e ca sunt destul de practice astfel de mini-reviste. Adica.. eu chiar invat multe pentru varsta mea frageda.
TU STIAI CA EXISTA 5 TIPURI DE ORGASM LA FEMEI?! Si acelea fiind pe toate partile..?

Am ajuns sa ma satur de toate revistele pentru femei si nu numai. “Esti ditamai vita si te plangi toata ziua de asta? NOI CHIAR TE PUTEM AJUTA! Si incep cu o pledoarie plictisitoare - Pai stii, daca faci sport si ai un regim echilibrat poti slabi!- EH NA, SERIOS?  Sau “Nu te mai considera apetisanta? - PE BUNE CA TE PUTEM AJUTA!” - dupa care urmeaza un text de maxim 20 de randuri in care te informeaza si iti sugereaza ca pozitia capra nu este ceva rau si ca de fapt sexul oral nu iti produce niciun orgasm si nici gravida nu te lasa. Hai da-o incolo ca m-am emonizat!

Apoi mai sunt articolele cu vedete si hobby-urile lor, vedete si animalele lor, vedete si iubitii lor, vedete si retetele lor complicate, vedete si iubitele lor, vedete si vestimentatia lor, vedete si gata ca m-am plictisit. Sunt interesante unele, avand in vedere ca ASTA SE CERE acum. Inteleg treaba asta si  respect jurnalistii ce scriu articolele respective, probabil au terminat si-o jurnalistica, ori o litera si ma conformez dat fiind faptul ca nu-mi sunt bagate pe gat aceste reviste si nu sunt nici obligata sa le citesc.

Este doar o parere, nu critic.

Destul. Deocamdata.

Probabil unul din cele mai rele lucruri din lume sunt vizitele neanuntate. Adica vizitele “Alo? Da?Vin la tine!” la care nu prea reusesti sa dai vreun pentru ca auzi deja “Tit, tit, tit..”

Poate e o alta problema de-a mea, insa nu imi plac vizitele absolut deloc. Nu-mi place sa merg acasa la cineva si nici invers. Desigur, aici imi exclud prietenii apropiati la care mai merg din cand in cand si care ma mai viziteaza la randul lor.

Asa se face ca o data la 2 zile ma suna o ciuta (mereu aceeasi) si ma anunta ca vine la mine - ori sa imi arate nu stiu ce, ori sa imi explice teoria chibritului in 4 acte consecutive, ori sa imi povesteasca despre barbatii din viata ei si marsurile feministe ce urmeaza sa le faca impreuna cu prietenele ei fitoase si pline de margeluri viu colorate ori sa-mi mai spuna ce retete miiiiinunate de sosuri pentru mici a mai inventat in timp ce statea pe closet.  Hai ba, da-o incolo de treaba, sunt si eu femeie si ma respect!

Suna telefonul. Ea. Sa ii raspund, sa nu ii raspund?Mneeh, nu ii raspund, da-o incolo! Suna fixul la 2 minute dupa. Nu raspund. Insista. Raspund. “Buuuna! Ce faci? Esti pe acasa?”  “Da, dar trebuie sa plec la X in juma` de ora” Numai de tine am eu chef acum! “Hai ca trec pe la tine ca ma plictisesc” “Bine.. hai..” Sa te frec, ciuto, sa te frec! Apare in 5 minute. Unde naiba era, in fata scarii?

Incepe cu povestile ei luuuuuungi si plictisitoare. O suport. Iar imi povesteste de barbatul ei cu care se cearta da la o vreme. Imi da si detalii cum si-o pun. Uuu, salbatica de ea! Ce minunat e sa aflii detaliile astea! Ce minunat e sa inveti si sosuri pentru mici! Cine naiba mananca micii cu sos de smantana si ciuperci?!!?

Ma mai plictiseste cu alte detalii siropoase si se hotaraste ca e timpul sa plece. “Te pup! Ne vedem mai incolo!” “Bine..” S-o crezi tu ca mai sunt pe acasa mai incolo!

Treaba e ca am fost invatata sa nu fiu taranca si sa nu ma port urat cu invitatii atunci cand sunt la mine. Am mai invatat ca trebuie sa fie ordine si disciplina, ca trebuie sa am cafea, suc, apa plata cu lamaie si restul porcariilor gen covrigei, cozonac sau altele atunci cand ii servesc. Dar bre! E duminica si poate am chef sa frec buha in patul meu deranjat uitandu-ma la porcarii siropoase. Sau poate am chef sa fac o baie de 54647987 ore. Sau poate n-am chef de vorba. Sau poate vreau sa mai citesc! Sau … sau lasa!

E enervant atunci cand vine cineva la tine si nu esti pregatit. Strange repede, arunca toate, pune de cafea, freaca-te, usuca-te, ridica-te, scoate sucu`, pune farfurii, cesti, aeriseste, imbraca-te, aranjeaza-te putin, mai freaca-te, deschide usa, pune cafeaua, suporta, socializeaza, zambeste. Pai pana cand?!

Cand imi vin prietenii, ori invit eu pe cineva la mine, n-am absolut nimic impotriva si nu trebuie sa ma prefac abtinandu-ma sa nu casc, zambind chiar la glume de doi lei. Atunci chiar stau si rad in hohote, ma simt bine, pregatesc de toate cu placere, gatesc, ma aranjez.

Poate chiar sunt o prefacuta daca fac toate astea pentru a n-o supara pe tanti ciuta..

Destul. Deocamdata.